A.S.I.A. la pachet

Sambata este, pentru roman, o zi dedicata casei, familiei si, inevitabil, targuielilor. Astfel ca pe bucurestean, cel putin, il gasesti la cumparaturi, asezat cuminte la coada de la casa. Cei care astazi vor alege Carrefour se vor pricopsi nu numai cu cele trebuincioase gospodariei, ci si cu o surpriza. Fetele de la A.S.I.A. vor lansa aici, incepand cu ora 15, un... pachet. Pentru ca grupul a implinit 3 ani, fanii primesc (contra cost) "A.S.I.A. FM", adica un CD cu cele mai cantate piese ale formatiei, un tricou, un afis, o carte postala cu autografe si, bonus, o caseta video cu declaratii in premiera. Dupa 3 ani de concerte, interviuri, turnee, prezente in top, Anca, Irina, Sorana si Alexandra vorbesc despre stilul lor de viata, schimbarea de componenti (plecarea Anemonei), prieteni, admiratori si intamplari inedite.

Institutul Francez pe internet

Joi seara, Institutul Francez din Bucuresti si-a inaugurat un nou "site" pe Internet, care incearca, asa cum declara directorul Jean-Marc Colombani, sa arate "cine suntem si ce facem aici". Realizat in cooperare cu Serviciul cultural si de cooperare al Ambasadei Frantei, site-ul are un continut bogat, propunandu-si sa reflecte activitatea Institutului, sa realizeze o informare si un acces mai usor la serviciile si ofertele cultural-educationale dar, in acelasi timp, sa constituie si un spatiu dedicat unor interesante expozitii virtuale. Noul site urmareste si imbunatatirea perspectivelor profesionale ale tinerilor romani, facilitandu-le acestora accesul la ofertele de munca si la cerintele angajatorilor francezi. Cei interesati de cursurile de limba franceza isi pot testa nivelul folosind formularele "on line" si pot beneficia de serviciul de "pre-inscriere".

Imaginea care nu tine de foame

Asemeni celebrului Canuta om sucit, care s-a gandit la o ultima "miscare" pana si in mormant, Guvernul Romaniei isi joaca imaginea cu strategii din ce in ce mai sofisticate. De la pocherasul intern, ministeriabilii au trecut la "Casino-ul" international, sperand probabil ca figurile lor, inregistrate de echipe TV in timpul plimbarilor prin "casele europene", vor reusi sa le dea romanilor impresia de bunastare. Desi par aberante, aceste supozitii sunt generate firesc de continutul unei recent aprobate Hotarari de Guvern, menita sa finanteze diverse proiecte pentru sprijinirea candidaturii Romaniei in vederea aderarii la NATO. Care sunt bandajele aplicate de guvernanti pe ranile din ce in ce mai vizibile ale populatiei? O retea de corespondenti ai TVR in capitalele lumii (cost -13,2 miliarde lei), editarea unui numar al revistei NATO's Nations (cost - peste 2 miliarde lei), infiintarea Casei NATO (cost - 4 miliarde), crearea unui portal de promovare a exporturilor romanesti ( cost - 6 miliarde lei). Un singur numar de revista - ce va contine, in cele 56 de pagini, mesajele presedintelui, ale "primului" si celorlalti ministri, articole despre minunata armata romana si deplina ei stare de sanatate, plus referiri (entuziaste, de buna seama) la economia din Romania - va fi "daruit" cu aproximativ 60.000 de dolari, in timp ce revistele de cultura, de exemplu, din aceeasi tara, sunt sfatuite "parinteste" sa-si ia destinul in maini, fiindca statul nu le mai poate sprijini. O Casa NATO, despre care nu e limpede ce gen de actiuni va gazdui (organiza?) si un portal pe internet (al carui continut va fi destul de firav, tinand seama ca are in vedere exportul de produse romanesti), mai treaca-mearga, dar sa finantezi o retea de corespondenti in strainatate (punctele stabilite fiind Ierusalim, Washington, Bruxelles, Londra, Moscova, Paris) asta chiar intra in seria inacceptabilelor sfidari ale Puterii de azi fata de contribuabili. Nu are Guvernul roman ambasadori? Nu are o retea de centre culturale in capitalele lumii, a caror activitate - modesta, din lipsa de fonduri, dar nu numai - nici macar nu e verificata de cineva, pentru a i se cerceta eficienta? Cum vor putea corespondentii TVR, a caror misiune nu poate fi alta decat aceea a relatarii evenimentelor din zonele respective, sa "faca imagine" Romaniei? Si, pentru Dumnezeu, la ce ne trebuie atata "imagine", cand sub afisul pentru colorarea caruia muncesc alesii nostri cu atata harnicie, se afla o populatie aproape de infometare?

Napoleon, Dostoievski, Charlot, Elvis Presley, in vizita la Palatul Sutu

Gratie unor artisti mai putini obisnuiti, o intalnire cu Napoleon, Dostoievski, Repin, Moise, Ioan Botezatorul, Marlene Dietrich, Elvis Presley, Bill Clinton sau Monica Lewinsky este posibila in zilele noastre. Chiar daca o calatorie pana la Londra, Amsterdam sau Sankt Petersburg, orase care gazduiesc muzee celebre ale figurilor de ceara, nu este la indemana oricui, incepand de joi, 18 aprilie, 25 de figurine de la muzeul din Sankt Petersburg au poposit la Palatul Sutu. Astfel, zambetul lui Marlene Dietrich, atitudinea meditativa a lui Dostoievski sau privirea lui Moise nu vor mai fi un secret pentru publicul bucurestean. Desi din ceara, reprezentarile lasa impresia de viu, de gata sa se miste, chiar daca tot acest joc artistic ascunde, in spatele chipurilor bine lucrate, o nota puternica de macabru. Irina Makarenkova, organizatoarea expozitiei, a declarat la vernisaj ca "tehnologia prin care este prelucrata ceara la muzeul din Sankt Petersburg a fost cercetata timp de 2 ani, muzeul numarand in prezent peste 1.200 de figuri". Cele expuse la Bucuresti sunt opera artistilor debutanti si a profesionistilor, figurile secolului XX apartinand celor dintai. Celebritatile imortalizate in ceara nu se vor opri in Bucuresti, Constanta fiind urmatorul oras care se va bucura de prezenta lor. La Palatul Sutu, expozitia va fi deschisa pana pe 31 mai, pretul unui bilet fiind de 15.000 lei. Foto: Lucian CRISAN

La opera si "La piata" in acelasi timp...

In aceasta seara, Opera Nationala Bucuresti se reintoarce la balet. "La piata" de Mihail Jora este titlu care se va afla, de astazi, in repertoriul ONB. Regia si coregrafia spectacolului apartin aceluiasi Ion Tugearu, vechi colaborator al institutiei. Reprezentatiile cu noua montare a baletului "La piata" vor fi cuplate cu cele ale spectacolului "O noapte furtunoasa", regizat de Catalina Buzoianu.

Adrian Pintea - in tripla ipostaza

O seara speciala veti putea petrece azi la Teatrul Bulandra, sala "Toma Caragiu", gazda lansarii cartii semnate de cunoscutul actor Adrian Pintea - Hamlet sau actorul lucid - si, deopotriva a reluarii, intr-o noua forma, a spectacolului Thomas a Becket de Jean Anouilh, acelasi Adrian Pintea fiind si interpret si regizor. Autorul volumului-eseu ii va avea alaturi (la ora 17.00) pentru prezentarea acestui volum-eseu, aparut la editura All, pe eseistul George Banu, criticul literar Dan. C. Mihailescu si scriitorul Augustin Fratila, directorul Editurii All. "Aceasta carte", spune autorul, "este un Laudatio la adresa actorului. O marturie a sperantei actorului de a fi creator de arta si nu un simplu executant al indicatiei regizorale. Actorii sunt, desigur, <>, opera lor este, desigur, efemera, dar munca lor in opera este acerba, avizata si, uneori, sacra. Ei sunt dovezi vii ale faptului ca sufletul exista." Iar spectacolul care va urma lansarii, va veni si el ca o dovada in plus.

O asistenta medicala va studia cat un medic

Asistentii medicali nu vor mai fi pregatiti in scolile sanitare postliceale, a declarat, ieri, ministrul educatiei Ecaterina Andronescu. Incepand cu anul scolar viitor se intentioneaza ca aceste institutii de invatamant fie sa fie transformate in colegii universitare de 3 ani, care vor pregati asistentii medicali fie sa ramana scoli postliceale, care vor scolariza infirmierii. Pentru specializarile asistent generalist si obstetrica-ginecologie, d-na ministru propune examen de licenta, fara sa-si dea seama ca se incalca Legea invatamantului, care prevede ca finalizarea colegiilor universitare se face prin examen de absolvire si nu prin examen de licenta. Desi recunoaste ca "nu este normal", d-na ministru vrea ca actualii elevi ai scolilor sanitare postliceale sa ramana cu statutul de infirmier, iar daca vor sa devina asistenti medicali sa mai studieze inca 3 ani in cadrul colegiilor universitare, acest lucru insemnand ca un asistent medical va avea mai multi ani de studiu decat un medic generalist. De la Ministerul Sanatatii ni s-a spus ca nu s-a stabilit inca o modalitate de a echivala studiile celor 200.000 de asistente care s-au calificat in scoli postliceale. De la Directia Resurse Umane din MSF ni s-a spus ca aceasta trecere va dura 3-4 ani.

Laparoscopia este chirurgia fara bisturiu

Studii recente realizate de specialisti independenti, sub coordonarea Centrului de Instruire in Chirurgie Laparoscopica Cluj-Napoca, au aratat ca, de la introducerea operatiilor laparoscopice, rezolvarea cazurilor se bucura de un ritm dublu fata de interventiile chirurgicale traditionale. Dr. Sergiu Duca, medic primar chirurg, are o experienta inedita din domeniu. L-am intrebat daca, intr-adevar, chirurgia laparoscopica este o reusita in tara noastra? - Chirurgia laparoscopica, o denumire complicata pentru multi, este o interventie fara bisturiu propriu-zis. De fapt, e o modalitate de a opera cu ajutorul unui aparat electronic, cu monitor, prevazut cu un tub cu minicamera video dotata cu trei "brate" care actioneaza in corpul bolnavului. Prin aceasta metoda un bolnav este trimis acasa in stare buna la doar 3-5 zile dupa interventia chirurgicala, fata de perioada de cel putin 10 zile in cazul operatiei obisnuite. Si costul unui astfel de act medical este micsorat foarte mult. - Care sunt bolile tratate prin operatie laparoscopica in clinica dumneavoastra? - Se trateaza vezica biliara, calculii biliari, rinichii polichistici, chisturile ovariene, herniile, ulcerul gastric, cronic, duodenal, perforat sau cronic, chisturile ficatului, splina, in anemii hemolitice. Tratam laparoscopic, prin interventii urologice si calculi ai rinichilor sau ureterului. In cei 10 ani de cand activam cu aceasta metoda am operat peste 10.000 de coleciste hectomii laparoscopice si alte peste 600 de operatii diverse. Nimeni, in schimb, nu ne-a ajutat din sectorul guvernamental. Din partea Ministerului Sanatatii nu am primit pentru perfectionarea acestei metode nici un leu in ultimii 10 ani. Totul s-a facut din donatii, sponsorizari si cu implicarea exclusiva a medicilor chirurgi. Metoda a prins si in alte orase, cu personal instruit la Cluj. Precizez ca la cursurile Centrului vin studenti din Republica Moldova pana in tarile arabe. - Cum s-a perfectionat aceasta investigatie? - Laparoscopia a fost inventata de medicii francezi, in anii '80. De atunci lucrurile au evoluat. Prin laparoscopie se identifica perfect organul bolnav si poate fi operat precis, fara nici o problema. Datorita caracterului exceptional al metodei, a fost preluata in neurochirurgie. Progresul tehnic a fost ametitor. Prin satelit, un medic din Germania, de exemplu, poate, daca e conectat la laparoscop sa opereze un bolnav din Romania in conditii optime. O trusa completa pentru operatie costa 45.000 de dolari. O trusa este o mica uzina, cu aspirator cu bioxid de carbon, sistem video ultrafin, generator de curent si o retea prin care se face operatia propriu-zisa, urmarita pe monitor. - Pacientii ajung in timp util la clinica pe care o conduceti? - Se estimeaza ca 15 la suta intarzie si de aceea trebuie sa intervenim prompt. Cei mai multi nu inteleg cum pot sa plece asa rapid la domiciliu. Dupa nici o saptamana, pacientul isi revine complet. Bolile de care sufera angreneaza multiple efecte negative psiho-sociale si profesionale si de aceea operatiile sunt obligatorii. In ce priveste extirparile de pietre sau rinichii cu chisturi, pacientul va fi surprins sa constate ca totul functioneaza perfect dupa interventii. Chirurgia laparoscopica este chirurgia viitorului, cu certitudine, daca ne gandim ca medicina apuseana foloseste in proportie de 70 la suta aceasta metoda.

O lege stirba lasa copiii fara dinti

Medicii din reteaua de stomatologie infantila se plang ca nu au bani sa trateze pacientii minori pe care ii au in evidenta. Astfel, cu banii pe care ii primeste de la Casa de Asigurari de Sanatate, un stomatolog poate trata intr-o luna doar cinci-sase copii. "Cabinetele din fosta policlinica pediatrica ne-au fost date in comodat (folosinta gratuita), dar cu toate acestea copiii din sector au ramas pacientii nostri. Cu banii de la Casa de-abia putem sa acoperim tratamentul pentru cativa copii in fiecare luna, sa platim salariile personalului auxiliar si sa ne achitam datoriile la utilitati", spun medicii de la fostul Dispensar de Stomatologie Infantila "Baba Novac" din Bucuresti. Unul dintre stomatologi, care are o vechime de 28 de ani, ne-a declarat ca venitul net realizat luna trecuta a fost de 800.000 de lei. Potrivit reglementarilor in vigoare, copiii sub 18 ani beneficiaza de asistenta stomatologica in regim de gratuitate, toate cheltuielile fiind suportate din fondul asigurarilor de sanatate. Asta este valabil pe hartie. Daca un stomatolog isi termina banii pe luna respectiva pentru tot ce lucreaza in plus ar trebui sa vina cu bani de acasa. "Nu ii pot spune unui parinte ca nu ii pot trata copilul. Toti stiu ca minorii au dreptul la servicii gratuite. Nu este normal sa-i pun unui copil un pansament calmant si sa-l chem pentru obturatie peste doua luni. Pana atunci, copilul poate face tot felul de complicatii. In normele de la Casa sunt prevazute si unele manevre de prevenire a aparitiei cariilor, cum ar fi clatirea cu apa florurata. Nu ne permitem sa facem astfel de tratamente. Suntem multumiti daca parintele are bani sa-i cumpere copilului o periuta si o pasta de dinti. Macar il invatam cum se face un periaj corect", ne spune dr. India Frangopol, de la dispensarul "Baba Novac". Medicii care trateaza copii spun ca acestia sunt din ce in ce mai prost hraniti si de aceea au nevoie tot mai des de servicii stomatologice. In plus, stomatologii sustin ca banii alocati de la Casa pentru anul in curs sunt mai putini decat in 2001. Stomatologii spun ca ar prefera sa trateze un adult, care suporta o parte din cost, dar nu pot face acest lucru daca pe sala de asteptare se afla copii. Stomatologii de la dispensarul "Baba Novac" considera ca medicii din scoli o duc mai bine. "De bine de rau, medicii stomatologi din scoli au un salariu si in plus toate materialele le sunt asigurate de unitatea in care lucreaza". De la Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti ni s-a spus ca nu se pot acorda mai multi bani, deoarece pentru stomatologie Casa Nationala a stabilit o anumita suma. Conducerea CASMB sustine ca in cazul cabinetelor care presteaza servicii pentru copii au fost alocate sume mai mari de bani. La regularizarea trimestriala, stomatologii mai pot primi ceva bani in plus, in cazul in care au tratat urgente. Anul acesta, la nivel national, stomatologia urmeaza sa primeasca de la fondul asigurarilor de sanatate aproximativ 1 la suta, adica peste 400 de miliarde de lei. Luat per ansamblu, fondul alocat stomatologiei poate parea suficient, dar modul de impartire a banilor dovedeste contrariul. Nu sunt stabilite anumite policlinici sau dispensare care sa trateze gratuit persoanele defavorizate, copiii si urgentele stomatologice. Au aparut insa cabinete de stomatologie, in unele spitale, care ar putea trata urgentele. Cei cu dare de mana ar putea opta pentru tratamentul contra-cost in cabinete de lux. Altfel, banii dati stomatologiei ajung cu picatura la mii de cabinete si sunt foarte putini cei care beneficiaza de servicii compensate sau gratuite. In plus, din fondurile alocate pentru preventie, stomatologii pot efectua alte plati, deoarece nu se verifica daca s-a facut sau nu profilaxia. De doi ani, chiar si Ministerul Sanatatii are un program de preventie in domeniul stomatologic. Anul acesta au fost alocate vreo doua-trei miliarde de lei, care se duc in doua centre universitare, dar nu se stie cu ce efecte. Foto: Ramona SUTEU

Infarctul se trateaza prin angioplastie

Pacientii care au suferit un infarct ar trebui dusi la un spital in care se poate efectua o angioplastie, si nu in cea mai apropiata unitate (daca aceasta nu are posibilitatea de a dilata arterele coronare). Acestea sunt rezultatele unui studiu publicat de revista Asociatiei Americane de Medicina (JAMA) si preluat de New York Times. Orice regiune ar trebui sa aiba centre care pot trata in acest fel pacientii cardiaci. Angioplastia (o metoda care actioneaza direct pe vasul de sange afectat) este o tehnica practicata mai mult in spitalele mari. In SUA, s-a constat ca supravietuirea dupa sase luni de la infarct este mai mare in cazul pacientilor tratati prin angioplastie. Studiul recomanda ca pentru Statele Unite sa fie pregatiti medici din 5.000 de spitale care sa poata aplica aceasta metoda. Beneficiile cardiologiei interventionale, comparativ cu tratamentul medicamentos, au fost demonstrate prin 20 de studii anterioare, acesta fiind al 21-lea. In Romania, in cadrul Centrului de Boli Cardiovasculare din Targu Mures a fost infiintata, inca din 1999, o sectie de cardiologie interventionala unde se practica angioplastia coronariana in infarctul miocardic acut, ne-a declarat prof. dr. Radu Deac, directorul unitatii. De-a lungul timpului, echipa de cardiologi interventionisti a tratat peste 370 de cazuri de pacienti cu infarct prin aceasta metoda. In pofida faptului ca peste 10 la suta dintre acestia au fost adusi in stare foarte grava, mortalitatea globala a fost de 3 la suta. "Posibilitatile de interventie complexa si echipamentele din dotare au dus la aceste rezultate remarcabile, care se inscriu in procentele statisticilor mondiale. In zona judetului Targu Mures, este o realitate posibilitatea unei terapii de ultima ora in infarctul miocardic acut, echipa de specialisti fiind disponibila 24 de ore din 24. In plus, capacitatea de interventie este la doar 90 de minute din momentul stabilirii diagnosticului. Pot spune ca la Targu Mures, angioplastia in infarct este deja o practica de rutina", a adaugat prof. dr. Radu Deac.

Leptina - hormonul obezitatii

ercetari recente arata implicarea in obezitate a unui hormon, leptina. Acesta are rolul de a ne opri atunci cand am mancat destul. Mai mult, cand depozitele de grasime ale organismului cresc, sporeste si productia acestui hormon pentru a comanda creierului ca organismul trebuie sa slabeasca. Dar obezitatea are si alte cauze, nu doar un defect genetic privind "productia" de leptina. Cele mai importante sunt obiceiurile alimentare nesanatoase si sedentarismul. De asemenea, ereditatea joaca un rol important in obezitate. Dupa unele studii, riscul de a fi supraponderal scade sub 10 la suta daca nici unul din parinti nu este gras, urca la 40 la suta daca unul dintre parinti este obez si ajunge pana la 80 la suta daca ambii parinti sunt obezi. In total, aproape 20 de gene sunt implicate, direct sau indirect, in mentinerea greutatii corporale, dar rolul lor nu a fost inca pe deplin elucidat. Aceste date au fost furnizate de Fundatia pentru Alimentatie Sanatoasa, organism non-guvernamental care isi propune informarea publicului asupra modului de a duce o viata fara probleme de sanatate.

La Institutul Cantacuzino s-a inventat vaccinul antidizenteric

nstitutul Cantacuzino si-a schimbat statutul, pentru a treia oara in ultimii 12 ani, a declarat directorul institutiei, prof. dr. Andrei Combiescu. In opinia sa, statutul actual i se potriveste cel mai bine, noua sa denumire fiind Institutul National de Cercetare si Dezvoltare, cu un statut juridic special. Principalele beneficii pe care le aduce institutiei noul statut sunt accesul la contracte directe, un cont propriu, posibilitatea deschiderii de linii de credit si o mai mare libertate de miscare. Unitatea dispune de o crescatorie de animale pentru culturi de laborator (soareci, cobai, iepuri, hamsteri) care se afla la Baneasa. Aici sunt create conditii speciale de sterilitate (hrana, apa, culcus) pentru aceste animale ai caror strabunici s-au nascut prin cezariana, pentru a se evita contactul cu flora microbiana din exterior. Prof. dr. Combiescu a explicat ca acest tip de soareci, fara nici un fel de microb, sunt utilizati pentru cercetari si diferite teste realizate de institut. Institutul dispune si de o fabrica pentru hrana acestor animale. Institutul produce urmatoarele vaccinuri: difteric, tetanic, contra tusei convulsive, impotriva rujeolei, a tuberculozei. Tot in cadrul institutului se produce un vaccin dezenteric a carei tehnica a fost pusa la punct de catre un anti-cercetator din cadrul Institutului si care este utilizat pentru vaccinarea colectivitatilor, mici cum ar fi copii sau batranii cu diferite handicapuri. Alte produse obtinute aici sunt imunomodulatorii, cum ar fi extractele microbiene. Aici se fabrica polidinul, cantastimul, orostinul s.a. Institutul nu are insa certificat GMP (de buna practica de productie), iar acesta trebuie obtinut, conform directivelor UE, pana la sfarsitul anului in curs.

Ultima ora in medicina

Ceaiul protejeaza stomacul si esofagul Bautorii de ceai au sanse mai mici ca restul lumii sa faca cancer la stomac si la esofag. S-a constatat ca polifenolii care intra in componenta ceaiului reduc riscurile acestor afectiuni. Inca din 1986, o echipa de cercetatori a monitorizat starea de sanatate a peste 18.000 de chinezi consumatori de ceai, cu varste cuprinse intre 45 si 64 de ani. Din analiza urinei subiectilor, a reiesit rolul major pe care il joaca polifenolii in prevenirea cancerului, riscurile de imbolnavire fiind mai mici de doua ori. Influenta compusilor respectivi este mai pronuntata la persoanele care prezinta concentratii de caroten in urina mai mici decat media, au aratat studiile. Carotenul este, se stie, substanta naturala prezenta din abundenta in morcovi, portocale sau spanac. Unele sampoane dau pubertate precoce Una din cauzele pentru care o parte din tinerele fete ajung la pubertate mai devreme ar fi... samponul. Americanii au constatat ca anumite produse cosmetice, printre care si cele folosite pentru spalarea parului, contin hormoni estrogeni. Cantitatile sunt, ce-i drept, foarte mici, dar, sustin cercetatorii americani, suficiente pentru a declansa o pubertate precoce. Au fost luate in vizor in special anumite produse folosite de tinerele de culoare pentru a-si intretine sau spala parul. In Statele Unite, jumatate din adolescentele de origine africana ajung la pubertate in jurul varstei de 8 ani, in loc de 15 ani, cum se intampla cu celelalte fete de origine caucaziana. Acest fenomen nu are cauze genetice, dovada ca tinerele din Africa ating pubertatea cu mult dupa 8 ani, indiferent de originea lor sociala. Produsele incriminate de specialistii americani nu se gasesc in magazine, majoritatea fiind procurate prin Internet sau de pe "piete paralele". Cancerul bronsic se "feminizeaza"Numarul femeilor care fac cancer pulmonar creste de la an la an, arata statisticile. Aceasta maladie, care se datoreaza in principal fumatului excesiv si care era considerata pana acum o afectiune exclusiv masculina, se "feminizeaza" din ce in ce. Daca in 1993, in Franta, femeile cu cancer bronsic reprezentau de 11 la suta din totalul bolanvilor de cancer, in 2000 acest acest procent a ajuns la aproape 40 la suta. In Statele Unite, cancerul bronsic este pe primul loc intre cauzele decesului la femei, inaintea cancerului la san.

Zaharul accentueaza oboseala

Despre zaharul rafinat specialistii si-au spus cuvantul in urma diverselor studii care urmareau valoarea sa nutritiva in organism. Cele mai multe pareri au un numitor comun: in procesul de rafinare, substantele nutritive, vitaminele, mineralele sunt inlaturate. O data cu procesul de rafinare, zaharul nu mai contine decat carbon; celelalte elemente nutritive, prezente in sfecla sau trestia de zahar din care se extrage acesta, sunt distruse in intregime. Zaharul nu ramane in intestin dupa ingerare, ci trece rapid in sange. Astfel, cantitatea de zahar creste peste limita normala, in timp record, si lasa impresia ca ne revigoreaza. In realitate, necazul abia incepe. Falsa iluzie este de scurta durata. Daca se efectueaza un examen glicemic, dupa consumul unei cantitati de zahar, se constata ca glandele pancreatice sunt intens stimulate, secreta o cantitate prea mare de insulina, fapt ce conduce la o reducere a zaharului din sange, sub nivelul permis. De aceea, starea de oboseala se accentueaza. In plus, senzatia de satietate este la fel de nociva, pentru ca organismul nostru nu a fost hranit cu nici o substanta nutritiva - nici cu minerale, nici cu fermenti, nici cu enzime. Studii recente au constatat si alte mari riscuri pentru consumatorii impatimiti de zahar rafinat: scaderea memoriei, a vointei in egala masura, afectiuni dentare mai numeroase, boli de inima, nevroze, artroze, indigestii. Masurile pe care este firesc sa le urmam pentru a preveni toata gama de boli trebuie sa aiba in vedere eliminarea zaharului rafinat si inlocuirea lui cu miere sau cu zahar nerafinat. Dar nutritionistii sunt unanim de acord ca zaharul din fructe, pentru amatorii de dulciuri, este ideal fiindca in aceasta formula, contine toate substantele de care are nevoie organismul nostru.

Maseaua de minte

La cinci ani impliniti, Asigurarile de Sanatate mai au inca dintii de lapte in gura. Si aceia plini de carii legislative ori sparti de tot felul de abuzuri. Desi, pana sa-i apara maselele de minte, trebuie sa mai treaca o vreme, cand e vorba de mestecat banii, sistemul dovedeste ca are colti de otel. Un bun exemplu sunt fondurile pentru stomatologie. Nicaieri in lume, asigurarile publice de sanatate nu deconteaza tratamentele dentare. Se considera ca fiecare este dator sa se spele pe dinti, si nu sa astepte sa-i repare ceilalti propria neglijenta. Fac exceptie copiii si urgentele. La noi, presiunile dentistilor au fost incununate de succes: unele tratamente sunt sponsorizate in proportie de 40-60 la suta, dar numai pentru cei care apuca. S-a mai acceptat si decontarea "preventiei", desi in principiu, prevenirea era treaba ministerului, nu a Casei de Asigurari. In practica, haosul e total si propice deturnarilor de fonduri. In loc sa plateasca cu prioritate tratamentul copiilor, prin cabinetele scolare sau prin cele publice pentru prescolari, banii au fost risipiti care incotro. Cabinetele de lux s-au repezit sa incheie contracte "de preventie si tratament", obtinand grosul bugetului. De aceasta asa-zisa preventie au beneficiat tot bogatasii care isi permit sa plateasca medicul. Asta daca nu s-au facut raportari fictive, banii fiind folositi pentru a mai reduce costul "plombei" cu fotopolimeri aplicate acelorasi oameni cu bani. Liste de asteptare nu s-au facut, ceea ce a incurajat coruptia. Daca medicul primeste bani sa trateze doar 5 cazuri si ii vin 30, cu ce "costuri" se obtine "gratuitatea"? Sigur, stomatologii vor sustine ca fac apostolat si ca, fara "preventia" cariei, nu intram in NATO. Am putea sa-i credem daca aduc si dovezi. In campaniile de vaccinare, daca nu se atinge o masa critica, reprezentand un procent bine stabilit din populatie, rezultatele nu justifica deloc cheltuielile. Daca fondurile alocate preventiei sunt insuficiente si nu ating aceasta masa critica, mai are rost sa aruncam banii? Raspunsul era simplu, daca se pornea de la rezultate. Scopul investitiei in preventie este scaderea cheltuielilor cu tratamentele. Fara sa faca aceasta demonstratie, stomatologii nu merita banii luati de la gura copiilor ca sa "previna" foamea cabinetelor particulare.

Fotbalistii parlamentari - dezlantuiti la Stambul

n vestiarele cochetei arene de pe Besiktas colt cu Galata, echipa de fotbal a parlamentarilor romani se dezechipeaza. Acest lucru atrage imediat atentia agentului Limba care, aflat in trecere prin Stambul, se trezeste cu un sacou Gucci in cap. Simtind un meci mare, lapada sacul cu rulmenti si pune mana pe creion. Deputat 1: (uitandu-se pe fereastra) Ba, baieti, ati vazut ce sut are numaru' 9? Deputat 2: (aruncand o privire) Uliu! Te rupe, nenica. Senator 1: Sa va zic drept, io nu stiu daca mai pot sa... Deputat 2: Lasa, domne, stai si matele mai pe fund. Deputat 1: Si iesim noi la dublaj. Lepsa: Uitati ce e: trebe sa tinem steagu' sus. E-n joc prestigiul tarii, ce dracu'. Deputat 2: Nici o grija. Facem sou. Deputat 1: (de la geam) Mama, ce joc de glezne are septaru'! Deputat 2: (strecurand o privire) Si ce fente din buric. Senator 1: Aaa, io nu stiu, zau... Deputat 1: Auzi, tataie? Acasa te laudai ca le dai numai la vinclu. Deputat 2: He, he! Aici nu mai merge cu blaturi. Lepsa: Domnilor, sa nu ne inhibam. Deputat 2: Ete, na. Io intru si-n prelungiri. Deputat 1: Oaaa! Veniti sa vedeti ce n-ati vazut. Lepsa: (cu ochii cat cepele) Mda. Pe numarul 10 tre' sa punem doi oameni, ca nu facem fata. Deputat 2: Ce contre, ce stopuri! Senator 1: (visator) Era prin '973. Pe vremea aia, voi nici nu stiati ce-i hentu'... Lepsa: Ba, io cochetam putin. Senator 1: (transpus) I-o dau printre craci, avansez cu ea la picior si cand sa trag... Deputat 1: Se sparge balonu'. Senator 1: V-am mai zis-o? Deputat 2: La fiecare meci. Lepsa: Da' io v-am zis cand am sarit la centrare si s-a pus capra? Faza de kinograma... Deputat 1: Ba, terminati, ca vine sa ne cheme. Senator 1: Mai, copii, io n-am mai intrat ca lumea prin alunecare din campania electorala. Deputat 2: Pazea, ca ma dezlantui. Lepsa: Domnilor, sa punem osu'. Echipa parlamentarilor (chiloti galbeni, sorturi rosii) iese din vestiare si ataca om la om apararea fetelor de la bordelul "Caprioara pofticioasa".

"Visez sa ne trezim"

Domnule Ioan Gyuri Pascu, albumul pe care l-ati lansat ieri se intituleaza "Stangul de a visa". Inteleg ca nu-l mai are si pe dreptul, dar ce viseaza vrabia romaneasca, malai, euro, NATO? - Nu prea mai viseaza, aici e partea trista. Ar fi bine sa viseze, ca daca visezi ceva multa vreme, s-ar putea sa se si implineasca. E putin probabil sa intalnesti pestisorul de aur, dar, daca se nimereste, e bine sa ai trei dorinte la tine, sa nu te prinda nepregatit. Oamenii sunt astazi suparati, au probleme, isi fac griji. Ori iti faci griji, ori nu, tot se intampla ce trebuie sa ti se intample. Era o vreme cand ma gandeam: "Daca, intr-o zi, nu voi avea bani sa platesc telefonul?" Si a mai trecut ceva timp si exact asta am patit. - Sunt ai nostri specialisti in visatul cu ochii deschisi? - Ori fi fost, dar s-au schimbat. Ai nostri sunt specialisti in Miorita. Ar trebui sa mai inventam si alte balade, sa nu cumva sa fie omorati si ceilalti doi ciobani. Care e chestia cu romanii: gandesc si cand ar trebui sa simta. Pana acum era lozinca "Noi muncim, nu gandim". Acum gandim prea mult. Si-n loc sa ne intrebam "Cum sa fac, sa reusesc?", altceva ne preocupa: "Eu n-am, Georgescu de ce sa aiba?". Isi cumpara un gospodar o Dacie noua, vine alt gospodar, sa i-o zgarie. "Din greseala..." E adevarat, sunt si multi oameni seriosi in tara asta, trebuie doar sa-i gasesti. Nu in politica, in orice caz. Eu n-as putea sa fac politica nici daca mi-as dori, singura forma de minciuna pe care o cunosc e arta. Dar e o minciuna atat de frumoasa, ca te duce la adevarul absolut. Politica de berarie, ca la Caragiale, e draguta. Stai cu prietenii si te incingi. - Care sunt pericolele care pandesc visele romanilor? - Robotizarea. Omul se uita prin tine pe strada, trebuie sa intri bine in el ca sa-ti dea buna ziua. Si mai e manipularea pozitiva, care ne arata tot felul de lucruri minunate. Si, cu toate astea, nimic nu e ceea ce pare a fi. Si ne mai confruntam cu clasica dilema: cand minte si cand suflet? Plus ca romanul are inversunare si la bucurie, si la tristete. E patimas, are firea pasionala. - Si cu robotizarea cum ramane? - Suntem niste "ciuborgi" cu parte de om. Si cu circuite care se mai si ard. Jumatate om, jumatate robot, calare pe jumatate de iepure schiop. Pe care, la sfarsit, il mancam. Poti schimba caracterul unui om, dar nu si temperamentul. Probabil ca la asta se referea proverbul cu lupul si naravul. Caracterul se cizeleaza in timp, temperamentul nu prea. Ar trebui, in loc sa fim tristi, sa ne bucuram mai tare de atuurile pe care le are natia: locul in care am apucat sa traim si inteligenta care exista. Si datorita careia ne descurcam. Romanul se descurca si daca-i dai 2 milioane, iar intretinerea e 3. Poate ca tocmai de asta arata asa economia, ca sa ne provoace inteligenta si imaginatia... Noi ne tot aliniem, ba la standarde, ba la preturi. De ce nu ne aliniem si cu productivitatea, cu salariile? Ne aliniem cu capu-n jos. E Tara lu' Invers. - Am vorbit de visele romanilor, in general. Gyuri Pascu ce vise are? - Visez sa ne trezim. Si sa ne bazam pe ceea ce poate face fiecare in ograda lui. Asta se va vedea imediat. - Povestiti-mi un vis din copilarie care v-a ramas in minte... - Visam ca joc intr-un film la Hollywood si, desi nu stiam engleza, vorbeam foarte coerent. Alegeam intotdeauna personajul cel mai barosan. Si mai aveam un vis-incercare, pe care l-am pus si pe coperta acestui album: urcam un deal si incercam sa prind linia orizontului. Acest vis a ajuns, peste ani, un fel de motto al meu. De atins, nu pot sa ating orizontul, dar incerc sa fiu cu degetul cat mai aproape. Si fetita mea crede ca poate tine luna in mana, cat stelele sunt exact cat le vedem de mari. Ar trebui sa avem incredere in copii si sa invatam de la ei. Scrie si pe album: "Cat de asemanatoare sunt copilaria si infinitul!" Doua lucruri as prelungi la infinit: copilaria si Craciunul. Craciunul, cu acea bunatate a lui. Daca am vrea sa fie Craciun tot timpul, ar fi. Dar vrem? - Cum suna visul dumneavoastra muzical, albumul? - Incearca sa le explice oamenilor ca realitatea, asa cum o vedem, nu e chiar realitate. Sunt si alte lucruri, destul de multe, care ne pot tine in viata si, pe deasupra, si sanatosi la cap. E un fel de anti-Miorita, pe care o apreciez numai din punct de vedere literar. Eu sper ca romanii vor lua intr-o zi fluierele de la capul ciobanasului si vor canta la ele. Si cu jale, si cu dor, dar si cu bucurie. De data asta sunt si mandru de versurile mele. Am vrut sa ma salvez, cu acest disc, si am reusit. As vrea sa-i salvez si pe altii. Cu fiecare cantec, cu fiecare text, capatam o stare buna de care ma bucuram. Un drog natural, care nu costa bani si nu creeaza dependenta. - E adevarat ca sunteti o persoana diametral opus celei pe care o vede publicul la spectacolele Divertis? - Mult timp am fost. Eram suficient de trist incat sa pot fi vesel pe scena. In general, nu-mi place sa amestec personajul cu omul. Am invatat, insa, un lucru: am devenit un bun de larg consum, ca frigiderul sau aspiratorul. Lumea striga tot felul de lucruri dupa mine pe strada. Sunt multi actori care isi poarta personajul si pe strada. Eu ma bucur sa fiu luat ca om. Imi place foarte mult sa fac pe scena ceea ce fac, iar acasa - sa nu fac nimic din ceea ce fac pe scena. - Vorbind despre ceea ce faceti pe scena, cum va doriti sa plece spectatorii de la concertul de maine, de la Sala Palatului? - Cum au plecat de la toate concertele de pana acum: ca de la o petrecere la care am cantat impreuna. Nu se simte doar din sala cat esti de sincer, se simte si de pe scena podul acela energetic, legatura pe care ai creat-o cu omul din fata ta. Spectatorul vede ca ti s-a dezacordat chitara si ca o acordezi la loc, ca ai uitat trei versuri. Atmosfera este foarte destinsa, nu facem instructie cu publicul, sa ridice mainile, sa cante, sa aplaude. Face ce vrea. Nu e prea grozav sa arunce cu rosii in tine, totusi... Acum nu-si mai permite. E buna si tranzitia asta la ceva: scapa artistii neloviti. Oricum, la concertele noastre, oamenii stiu exact la ce vin: 10 piese de pe albumul nou, hit-uri vechi, mai radem si niste blues-uri... Intotdeauna au parte de distractie si sinceritate. - Divertis e un barometru al rasului. Cum a evoluat umorul la romani in ultimii ani? - Atat umorul, cat si alte forme de arta, au intrat dupa '89 intr-o criza de limbaj, pentru ca a intervenit libertatea de exprimare. Am fost invatati sa vorbim in metafore, nu mai stim acum sa vorbim direct, deschis. E faza de alegere: ori chestii extrem de concrete, ori ironia parodica a lui Sancho Panza. - Se spune ca exista lucruri cu care, totusi, nu se glumeste. In ceea ce va priveste, care sunt acestea? - Eu unul nu cred ca exista asa ceva. Gluma nu desfiinteaza nimic, dimpotriva, mai pune o caramida.

Visul unei nopti reci, cu sifon, de vara

Imaginile se succedau cu repeziciune. Se facea ca vagoanele-cisterna pline ochi cu petrol treceau prin Stamora-Moravita precum Pancu pe langa fundasii lui UM Timisoara. Asta in timp ce Sorinache Vantu tragea la xerox bancnote de o suta de dolari. Una, doua, trei, cinci, cinci mii, sapte mii... Sapte sute de mii de "dulai" in cap... Nea Nicu plescai, mormai de placere si intoarse capul in partea cealalta. Acum, imaginile se succedau la ralanti. Ca in filmu' ala, cum ii zice... Senzatia de vertij a disparut. Alerga. Il urmarea chestia aia, care e o problema inca din '92. Macrostabilizarea, vine macrostabilizarea! Fugea mancand pamantul, incercand sa-si aminteasca echipa lu' Rapid din '67, cand a luat titlu' si el de-abia terminase ASE-u'... Alerga catre nicaieri. Ba nu! Alerga catre o silueta imensa, uriasa, indefinita... O sticla gigantica de Chivas Regal. Cam cum e cutiile alea de bere umflate cu pompa de le pune baietii pa stadioane ca reclama... Nea Nicu plescai, mormai de placere si intinse mana. Imaginile au luat o intorsatura neasteptata. Ce se-ntampla? Se facea ca, privita de aproape, sticla gigantica nu era o sticla gigantica, ci insasi Casa Poporului. Politicos, batu la usa. Scrupulos, sepepistul il lasa sa intre. Semnaliza dreapta si o lua in stanga, pe sub stema din bronz completata cu inscriptia "Senatul Romaniei". Nea Nicu plescai, mormai de placere si isi lua un aer oficial. Imaginile se succedau, din nou, cu repeziciune. Iar el regreta. Regreta ca nu putuse sa vada mai pe indelete crama, restaurantul cu specific, braseria nemteasca. "Aci ar merge ca unsa o echipa de profesionisti la tambal. Parerea mea...", apuca el sa cugete, cand si cand. Zabovi mai mult in sala de sport si refacere. Aparate de vibromasaj, jacuzzi, biciclete medicinale, pista de taraflex pentru role si skateboard, borcane cu castraveciori murati, zeama de varza ambalata aseptic, ce mai, de toate pentru toti... "Acu' sa te vad, bai, Taracila, la role...". Dar nu apuca sa-si termine gandul, ca-l apuca iar vertijul. Cu o ultima sfortare, intinse mana dupa borcan. Parca, parca... Deodata, ca prin minune, se linisti. In fata lui se deschise o usa de mahon. Intra. Privi in stanga, privi in dreapta. Nimic interesant. Privi inainte, iar ceea ce vazu intrecu cele mai frumoase inchipuiri. Un televizor imens, urias, cam cat cutiile alea de bere de se umple cu pompa si le pune baietii la meciuri, ca reclama... Diagonala cat peluza, inaltime cat o tribuna de Maracana. Si pe ecranul panoramic - el insusi... Nea Nicu plescai, mormai de placere si se apuca sa caute telecomanda. Dar, nimerind din greseala oliviera, se trezi. Salta vioi capul de pe fata de masa, ceru nota, achita si, cand se vazu in aerul rece al zorilor, puse mana pe telefon. "Alou'? Aaa... Costica? Ce? Te-am trezit? Pai bine, domnu' Sava, mata dormi, cand noi tre' sa dam legi ca sa mearga treaba in tara?! Fii atent acilea, la ce-ti spui io! Te-mbraci mata frumusel, chemi soferu' si, din bugetu' aprobat pe anu' in curs, cumperi vreo cinci-zece televizoare d-alea hoate... Mari, cu ecranu' panaramic. S-a-nteles?! Si nu te zgarci...".

Ministerul de Interne - la inchisoarea datornicilor

De o juma' de ora, maiorul Gorun, comandantul sectiei 69, privea fix la telefonul operativ. Da' degeaba. Privit normal sau filat prin gaura de la chipiu, telefonul era tacut ca un parlamentar pus sa-si declare public averea. Acum, ca sa va prezentam speta complet, trebuie sa spunem ca nici n-avea cum sa sune, ca Romtelecom-ul le taiase firele taman cand Ministerul de Interne serbase implinirea a o mie de miliarde de lei, datorii neachitate catre furnizori. Ehe, ce vremuri fericite, ca pe atunci, desi nu mai aveau curent, le mai curgea apa in sectie si isi mai puteau face un ceai la soba cu lemne. De aia, visand la ceaiurile de altadata, comandantul ramase cu ochii pe telefon, pana cand aparatul fu inghitit de intuneric. In momentul ala, pe hol aparu o lumina, semn ca baietii efectuasera arestari, caci numai cei retinuti isi mai permiteau sa vina cu lumanari de acasa. Odata cu lumanarea, pe usa intra plutonierul Paltin, care isi incepu raportul: "Sefule, echipajul doi, folosind sistemul alternativ de comunicare, ne-a transmis ca, in Rahova, s-a comis o crima. Fane, macelarul ala de pe Veseliei, l-a spintecat azi dimineata pe unul al lui Somoioaga. Baietii au raportat la timp, da' am avut o defectiune la comunicatii. Ca eu le-am zis vecinilor sa aiba grija la mata, ca se da la porumbeii nostri, da' degeaba. Da'sa stiti ca am rezolvat cu autopsia, pe gratis, fara sa dam bani la IML. Fane a zis c-o face el de placere, ca-i de specialitate si tot vroia sa termine ce-a inceput. Mai greu e cu transportul, ca avem sase litri de benzina la opt Passat-uri." Cand auzi ca exista atata benzina in stoc, Gorun era sa cada de pe scaun: "Ma, sa nu fie vreunul inconstient sa porneasca vreo limuzina! Pai, voi nu stiti ca n-au asigurare si un far face zece salarii?!" Paltin il linisti scurt: "Se poate, sefu? Asta-i batuta in cuie. Uite, par examplu, echipajul sase a plecat cu tramvaiul dupa un BMV furat, cum ati ordonat, da' au avut ghinion ca i-a prins controlorii fara belete. Apropo, n-ati auzit, ne vin ceva bani de la buget?" La asa vorbe, comandantul trase un oftat care ar fi induiosat o brigada de talibani:"Ma, se discuta sa se declare IGP-ul zona defavorizata, da' nu se stie nimic sigur. Chiar, ca mi-am amintit. Miine tinem inchisa usa sectiei, ca umbla Finantele dupa impozite. Nu de alta, da' ne prind aia si trebuie sa ne bagam singuri la zdup. Hai, la treaba!" Dupa zece secunde, ancheta criminalului incepu in forta. Fane fu asezat pe singurul scaun intreg din camera si i se vari lumanarea in ochi. "De ce esti, bre, magar si zici acu' ca n-ai ucis pe nimeni? Ce, ai auzit ca n-avem bani de amprente si poze? Pai, tu stii ma, ce masini am dus la amanet? Alo, care ai suflat, dom'le, in lumanare?"

Fostul presedinte al Casei de Sanatate Neamt - cautat de politie

Fostul presedinte al Casei Judetene de Sanatate Neamt, Jehac Roland, 36 de ani, este cautat de politie. In decembrie 2000, Jehac a fost cercetat pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata. In calitate de presedinte al Casei Judetene de Sanatate, Roland Jehac a dispus incheierea unor contracte ilicite, Spitalul Judetean Neamt fiind prejudiciat cu 2,7 miliarde lei, din care s-au recuperat 1,4 miliarde. Intre altele, din dispozitia fostului presedinte s-au achizitionat casti de protectie pentru constructori, masti de gaze, stingatoare de incendiu si alte asemenea bunuri aflate si acum in depozitele spitalului si de care nu are nevoie nici un spital. Imediat ce a inceput urmarirea penala impotriva sa, Jehac Roland a disparut de la domiciliu, sustragandu-se cercetarilor. Semnalmentele urmaritului sunt urmatoarele: inaltime 1,75 m, corpolenta atletica, par negru, ochi caprui. Este posibil sa-si fi lasat barba. Cine poate da relatii in legatura cu locul unde se ascunde este rugat sa sune la cel mai apropiat post de politie sau la 01/210.46.98.

În 1980, o aeronavă cu 186 de pasageri, pe ruta România-Mauritania, s-a prăbuşit în oceanul Atlantic. Doar o persoană a murit

tenţie, viteză de reacţie, experienţă şi simţul răspunderii. Sunt doar câteva dintre calităţile pe care trebuie să le aibă un pilot de aeronavă, care aproape zilnic, este responsabil pentru vieţile a sute de pasageri. Paul Mitu a lucrat timp de 30 de ani ca pilot pentru Tarom, iar în timpul miilor de ore de zbor a avut de înfruntat nenumărate probleme. Într-una dintre curse, aeronava pe care o pilota s-a prăbuşit în Oceanul Atlantic şi s-a blocat într-un banc de nisip. Surprinzător, doar o singură persoană a murit în urma accidentului.

Paul Mitu pilota o aeronavă cu 186 de pasageri la bord pe ruta România - Mauritania. Avionul a ratat aterizarea şi s-a prăbuşit în ocean, la 350 de metri de pistă.

"E fantastic, este situaţia în care dai mâna cu moartea (...) Apa de jur împrejurul avionului avea 1000 de metri", a declarat Paul Mitu, fost pilot.

Paul Mitu îşi aminteşte că pasagerii nu s-au panicat.

"Partea din spate, unde existau cei mai mulţi pasageri, nici măcar nu a simţit, cereau să vină scara (...) Ei se credeau pe uscat, ziceau- De ce nu vin scările să ne ia???", povesteşte Mitu.

O parte dintre pasagerii care nu aveau centurile de sigurantă puse au fost proiectaţi în afara avionului. Membrilor echipajului le-a fost foarte greu să scape din cabina de pilotaj, care după prăbuşire s-a rupt şi a intrat sub apă.

"Vroiam să deschid acel geam, nu s-a deschis, dar D-zeu sau un înger a zis- Mai înceaarcă o dată
. Am încercat şi s-a deschis, iar pe acolo a ieşit tot echipajul", povesteşte pilotul.

În urma anchetei, Paul Mitu a fost declarat nevinovat. Peste ani, pilotul a ajuns chiar subiect de documentar pentru canalul de televizune Discovery, care a prezentat filmul incidentului aviatic.

Gabriel Popoviciu află vineri dacă poate părăsi ţara

Înalta Curte de Casaţie va lua în discuţie vineri, 5 iunie, recursul declarat de procurorii DNA împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti prin care i s-a ridicat interdicţia de a părăsi ţara omului de afaceri
Gabriel Popoviciu.

Curtea de Apel Bucureşti a admis, luni, 1 iunie, plângerea formulată de Gabriel Popoviciu, în dosarul
în care este anchetat de DNA alături de fostul şef al DGIPI, Cornel Şerban, împotriva ordonanţei procurorilor de prelungire a interdicţiei de a părăsi ţara.

Instanţa trebuia să judece plângerea lui Popoviciu pe 22 mai, dar potrivit avocatului Dan Apostol, procesul a fost amânat pentru 1 iunie din cauză că DNA nu a trimis instanţei dosarul de urmărire penală a omului de afaceri.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au respins, la sfârşitul lunii aprilie, plângerea făcută de fostul şef al DGIPI Cornel Şerban împotriva ordonanţei procurorilor DNA prin care i-a fost prelungită cu 30 de zile interdicţia de a părăsi ţara. Curtea de Apel Bucureşti a decis, tot atunci, să respingă plângerile formulate de Gabriel Popoviciu şi Petru Pitcovici împotriva
rezoluţiilor procurorilor prin care li s-a prelungit interdicţia de a părăsi ţara.

Procurorii DNA au prelungit pentru 30 de zile interdicţia de a nu părăsi ţara dispusă de Curtea de Apel Bucureşti pentru omul de afaceri Puiu Popoviciu, fostul şef al DGIPI, Cornel Şerban, şi pentru fostul şef al Diviziei Operaţiuni din DGA, Petru Pitcovici. Cei trei s-au prezentat pe 22 aprilie, la DNA, unde unul dintre procurorii de caz, Nicolae Marin, le-a înmânat ordonanţa prin care s-a prelungit interdicţia de a părăsi ţara.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 1 aprilie, să respingă ca nefondat recursul DNA împotriva deciziei de cercetare în libertate a fostului şef al DGIPI, Cornel Şerban, a ofiţerului Direcţiei Generale Anticorupţie, Petru Pitcovici, şi a omului de afaceri Gabriel Popoviciu.

Serviciul de Ambulanţă Mehedinţi face cu greu faţă solicitărilor, pentru că nu are medici suficienţiServiciul de Ambulanţă Mehedinţi face cu greu faţă

Cadrele medicale de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Mehedinţi fac faţă cu greu solicitărilor din cauză că serviciul nu are suficienţi medici, trei substaţii desfăşurându-şi activitatea doar cu ajutorul asistentelor, transmite corespondentul NewsIn.

În prezent, la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Mehedinţi există doar 12 medici.

"Am­bulanţa Mehe­dinţi func­ţio­nează cu 12 me­dici, zece în staţia cen­trală şi doi în sub­staţii. Ar mai fi ne­voie de per­sonal, deoarece avem cinci sub­s­taţii şi în fie­care substaţie ar trebui să fie câte un medic”, a declarat Dum­­brăvica Florăscu, di­rector medical SJA Me­hedinţi.

Deşi există în medie o sută de solicitări în 24 de ore, urgenţele la Drobeta Turnu Severin sunt asigurate de doi medici
în timpul zilei, iar alţi doi în timpul nopţii, iar pentru consul­taţiile la domiciliu există un singur medic. Atunci când ambulanţele pleacă la cen­trele medicale universitare, se întâmplă, de multe ori, ca doc­torii să fie chemaţi chiar din timpul liber pentru a asi­gura necesarul medical.

"La Ser­viciul Judeţean de Ambu­lanţă avem în medie o sută de so­licitări pe 24 de ore, urgenţe minore şi majore asigurate de doi medici pe zi şi doi pe timp de noapte, care, dacă sunt ple­caţi în curse externe, gen Bucureşti, Timişoara, Craiova, suntem nevoiţi să solicităm serviciile
colegilor care vin din tim­pul lor liber”, a afirmat Alexan­dru Trăilă, medic am­bulanţă SJA Mehedinţi.

Instituţia mai are ne­voie de cel puţin trei medici care să asigure
asistenţa me­di­cală pe ambulanţă. În sub­staţiile Vînju Mare, Baia de Aramă şi Or­şova nu există medici, ser­viciul medical fiind as­igurat de asistenţi. La ultimul con­curs pentru posturile de medic la Ambulanţă, au fost scoase patru posturi, însă a fost ocupat doar un loc.

Ministrul Dan Nica discută la Consiliul JAI despre sistemul informatic de securizare Schengen II

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, discută, joi, la Luxemburg, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri
Interne, despre implementarea sistemului informatic de securizare SIS II, anunţă Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), printr-un comunicat remis Agenţiei NewsIn.

Proiectul SIS II presupune implementarea unui sistem informatic de securizare la nivelul Spaţiului Schengen, iar conectarea acestui sistem este una din condiţiile esenţiale pentru aderarea României la spaţiu.

Totodată, în cadrul Consiliului JAI vor fi abordate chestiuni legate de pachetul legislativ privind acordarea azilul, în acest sens urmând să aibă loc o dezbatere politică de orientare a miniştrilor asupra elementelor de noutate propuse de Comisia Europeană, potrivit comunicatului MAI. De asemenea, vor fi aduse în discuţie şi liniile directoare referitoare la implementarea Directivei 38/2004 privind dreptul la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii Europene şi membrii familiilor acestora.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne se desfăşoară la Luxemburg în perioada 4-5 iunie.

Ministerul Muncii propune două programe pentru persoane cu handicap, cu un buget de 5,3 milioane lei

Ministerul Muncii propune un buget de circa 5,3 milioane lei pentru realizarea în acest an a două programe "de interes naţional" în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap în 2009, potrivit unui proiect de hotărâre publicat pe pagina de internet a instituţiei.

Prin programul de interes naţional ,"Crearea de centre de servicii
de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu" se vor asigura condiţiile necesare pentru recuperarea persoanelor cu handicap locomotor din comunitate şi centrele rezidenţiale şi se vor înfiinţa 30 de centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu care să ofere servicii de recuperare şi reabilitare a persoanelor cu handicap locomotor, se arată în Nota de fundamentare a proiectului.

Totodată, ca urmare a implementării acestui program, al cărui buget a fost stabilit la aproape 5,1 milioane lei, numărul beneficiarilor de servicii sociale specializate va creşte cu 1.500.

Al doilea program de interes naţional, "Formare pentru personalul implicat în protecţia persoanei cu handicap", va asigura perfecţionarea personalului care-şi desfăşoară activitatea în cadrul direcţiilor generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor din Bucureşti cu privire la problematica handicapului. Bugetul pentru acest program a fost stabilit la 200.000 lei, se mai arată în Nota de fundamentare a actului normativ.